Mat la cultura

Mat la cultura

Numai profesor sa nu fi…de altceva decat romana, matematica sau engleza.

Vorbim adesea de sistemul de invatamant si carentele pe care acesta le are. Precum lansarea unui nou sezon al unui serial interminabil, in fiecare an, vedem noi proiecte de modificare a programelor scolare care parca concureaza la “Zmeura de Aur” (fie-mi iertata alaturarea, dar, din cate stiu, in educatie, nu exista un astfel de premiu; poate ar trebui sa-l inventam!). E un fel de “alba-neagra” a ministrilor desemnati, doritori in a-si lasa numele in istoria invatamantului romanesc. Si culmea, reusesc, dar intr-o maniera deplorabila!

Ne gandim adeseori ca victimele acestui sistem sunt elevii, dar nu realizam ca acestora li se alatura si profesorii. Profesori care trebuie sa accepte in tacere ceea ce niste persoane neavizate hotarasc in privinta demersului educational.

Este greu pentru profesorii de romana, matematica, engleza, dar devine aproape imposibil pentru ceilalti! Caci invatamantul romanesc, prin modul in care este structurat si mecanismele sale de evaluare, anuleaza orice interes sau motivatie pentru celelalte materii, cu exceptia celor mentionate mai sus.

Daca primele clase sunt privite ca o perioada de adaptare, gimnaziul devine o lupta crancena pentru a dovedi cunostintele de matematica si romana. Doar engleza mai are castig de cauza, dar din cu totul alte motive. Meditatiile de limba romana si matematica devin indispensabile, iar orele petrecute pentru aprofundarea celor doua materii, stirbesc sansele copiilor de a-si forma, in final, ceea ce atat de pretentios suna: cultura generala. Istorie, geografie, fizica, biologie, muzica devin materiile proscrise, predate de niste profesori daruiti acestor cunostinte, care isi vad profesia pedepsita…doar pentru ca stiinta respectiva nu se cere la examenul de capacitate. In ciuda acestei stari de fapt, acesti dascali intra la clasa si isi gasesc resursele necesare pentru a impartasi cu profesionalism informatiile acumulate, sperand ca, poate, vor trezi curiozitati copiilor care trebuie sa invete aproape exclusiv romana si matematica. Cunosc profesori extraordinari de istorie si geografie, in anumite scoli se invata inca teoria muzicii, chiar daca nu sunt institutii de profil.

Sistemul educational romanesc ne-a invatat sa gandim secvential: “sa iau examenul si apoi mai vedem…”. Si iata cum, in stransa inderdependenta, economic vorbind, se naste o noua piata a celor realizati profesional in mediu privat, dar care au carente grave de cultura generala. Si astfel apar si furnizorii de servicii care vor incerca sa predea la 40 de ani, pe bani frumosi, cunostinte accesibile pe parcursul anilor de scoala.

Si mai grav mi se pare sustinerea tacita a parintilor care, din dorinta de a-si vedea copiii la un liceu bun, ii indeamna pe acestia sa-si focalizeze tot timpul si energia pentru studiul celor doua materii. In final, mediul competitiv va echivala cu resursele financiare familiale existente, investite in procesul de invatare a limbii romane si a matematicii.

Nu cred ca mai trebuie sa asteptam nu stiu cate generatii pentru a vedea efectele acestui sistem limitat de invatamant. Rezultatele sunt vizibile inca de pe acum! Cartile din biblioteca au devenit dusmanii principali, caci dupa 8 ore/zi de matematica, parca ar pinde bine putina joaca. Emisiunile educationale, din nou, nu pot rivaliza cu jocurile video atata timp cat este vorba despre o alegere din lipsa de timp. Dar nu-i nimic, a doua zi o vom lua de capat, mai incrancenati in lupta noastra surda de a deveni demni urmasi ai unui sistem de invatamant ignorant.

Author: Monica

Share This Post On

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Share This