Calatorie in timp

Calatorie in timp

A fost o zi incarcata cu o intrega lista de sarcini, in final pe jumatate rezolvata. S-a incheiat insa frumos cu o plimbare pe vechiul Lipscani cu un cer decupat, plin de stele si mirosuri aromate de la pub-urile ticsite de musterii la ora serii. Am revenit impacata acasa si mi-am promis o odihna pe cinste care insa s-a incapatanat sa intarzie. Ramasesem cumva prinsa intre cladirile vechi, paraginite si atat da graitoare despre inceputurile Bucurestiului pe care geograful Vintila Mihailescu le situeaza undeva intre biserica Sf. Gheorghe Vechi si biserica Curtea Veche. Si astfel, colindand cu gandul pe coclauri nicicand cunoscute mi-am amintit despre povestile pe care le auzisem de atatea ori prin ingaduinta bunicii, despre Podul Mogosoaiei, actuala Calea Victoriei. Un pod zdravan altfel, construit din butugi de lemn pe care saltau ametitior trasurile boieresti si lunecau de-a valma in mocirla prostimea si protipendada timpului. De-a dreapta si de-a stanga se inaltau falnice case boieresti, biserici, hanuri, pravalii magazine de lux…si iarasi hanuri. Cuvant de origine persana, termenul “han” a patruns in limba romana in jurul secolului XVI odata cu intensificarea relatiilor comerciale cu Imperiul Otoman. Doarece carurile cu marfuri strabateau Bucurestiul venite din cele mai indepartate colturi ale lumii, aceste adaposturi gazduiau deopotriva oameni, animale si multimi de produse pentru pungile indesate ale boierilor. Scopul comercial prevala fara indoiala, dar mai trageau la han, in toiul serii si calatori straini sau autohtoni in cautare de odihna, pentru senzationalul din ziua urmatoare. Hanurile nu erau cu siguranta constructii discrete, ci adevarate fortarete, prevazute cu pravalii la parter, peste care se ridica etajul cu camerele de inchiriat, anexele unde erau gazduite slugile, grajdurile cu magazii de furaje, bucataria unde hangita chivernisita supraveghea blidele darnice ce urmau sa-i aduca galbeni frumosi si pivnitele doldora de bauturi aromate. Accesul se facea mai intotdeauna printr-o poarta masiva incinsa cu drugi de fier peste noapte, pentru a asigura avutul celor gazduiti. Curtea interioara, strajuita de ziduri groase, fara ferestre exterioare, avea amplasata central o fintana arteziana. Pe modelul mai sus descris, fusese ridicat si binecunoscutul Han al lui Manuc, adevarat complex comercial de unde se puteau procura sumedenie de produse. Armean extrem de instarit, beiul sau principele Manuc, pe numele lui adevarat Emanuel Mirzaian, ridicase acest han cu mandrie si ii crease reputatie nu numai prin schimburile comerciale din incinta sa, dar si prin gazduirea relatiilor diplomatice ce deserveau Imperiul Rus.

Insa predecesor al lui Manuc si proprietar al primului han bucurestean atestat documentar a fost Manole Zaraful. El a ridicat acest han in targul Bucurestilor ca marturie a negotului rasaritean, dar si ca adapost in fata hotilor care ravneau la averile altora. Si a fost doar inceputul, caci au urmat multe altele. Iar cei care le frecventau le-au dictat folosinta, ridicandu-se si hanuri rau famate, in special la periferie, cum a fost Hanul Galben. In acest loc, se strangeau sarlatani si hoti, ingaduiti de mahalaua din jurul hanului unde isi duceau traiul cersetori, hamali, proxeneti, carutasi in case darapanate, de timp uitate. O lume promiscua cu suflete pierdute, imbatata in vapori de alcool si nepasare.

Odata cu secolul al XIX-lea hanurile-cetati au inceput sa dispara; unele s-au transformat in hoteluri, altele si-au pastrat statutul, iar altele au fost demolate, precum Hanul Galben. Orientul a inceput sa fie incet, incet inlocuit de Occident, ramanand nostalgia unor vremuri apuse.

…Si cum gandul m-a purtat catre aceste lacasuri, gandul sa ma aduca inapoi in timpurile harazite mie. La un moment dat voi fi in situatia bunicii mele de a povesti nepotilor si o voi face cu drag si pioesenie pentru acele timpuri, deloc sacre.

Author: Monica

Share This Post On

Submit a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Let's see, are you robot or human? * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.