Clasificarea demenței

Pierdere gravă în greutate la pacienții cu demență

Alina Andreea IacobescuMedic specialist Neurologie Pentru prima oară descrisă înde Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german, boala Alzheimer este cea mai frecventă formă a demenței, caracterizată în principal prin tulburări de memorie, dar cu serioase complicații pe parcursul evoluției sale.

pierderea în greutate granturi ontario recenzii multi slim kapky

Ce este demența? Demența este un sindrom cronic, evolutiv, în care apare o degradare a funcțiilor cognitive memoria, judecata, orientarea, comportamentul și aptitudinile de a realiza activitățile cotidiene.

Care este diferenţa dintre demenţa clasică şi cea mixtă?

Deși afectează cu precădere personale vârstnice, nu reprezintă o trăsătură normală a îmbătrânirii. Se estimează la nivel mondial existența a circa 47 milioane de persoane afectate de această boală, cu 9. Demența poate avea mai multe forme: demența vasculară, demența cu corpi Lewy, demența fronto-temporală, demența asociată bolii Parkinson etc. Care sunt simptomele bolii?

retete cu avocado pentru slabit pierdeți aplicația de alăptare în greutate

La debut, primele simptome pot fi confuzia ușoară și neglijența. De cele mai pierdere gravă în greutate la pacienții cu demență ori, pacienții nu sesizează aceste modificări, evidente pentru familie, prieteni apropiați, colegi etc. Ulterior, tulburările mnezice ale memoriei avansează, mai ales cu afectarea memoriei recente. Boala progresează diferit de la o persoana la alta.

Cum afli ce procentaj de grasime corporala ai? Care e normalitatea? Metode de masurare

În medie, o persoană afectată de boala Alzheimer trăiește 8 - 10 ani de la apariția primelor simptome. În mod convențional, evoluția bolii e împărțită în 3 faze: faza inițială; faza intermediară; faza avansată. Faza inițială se caracterizează prin uitări repetate întâlniri, pierderi de obiecte și tulburări de orientare oră, moment al zilei, data, uitarea unor activități de rutină.

Faza avansată se caracterizează prin: comunicare extrem de redusă; se pierd cele mai multe abilități — cititul, capacitatea de a dansa, cânta, povesti, de a-și practica meseria, hobby-uri; pacientul nu-și mai amintește că trebuie să se spele, să se îmbrace, să meargă la toaletă; amintirile vechi informații, obiceiuri învățate precoce dispar tardiv în evoluția bolii; mers perturbat, ulterior cu imposibilitatea acestuia; pierderea controlului sfincterian incontinența pentru urină și fecale ; alimentație dificilă pierdere apetit, tulburări de deglutiție ce antrenează scădere în greutate cu risc major de denutriție; pacient vulnerabil la diverse infecții în special pulmonare și complicații cutanate escare.

Dementa: totul despre cauze, simptome, tratament

Care sunt cauzele? Nu se cunoaște o cauză care declanșează boala.

  • In cazul acestei boli, celulele creierului degenereaza si mor, provocand o scadere constanta a memoriei si a functiei mentale.
  • Cum să pierdeți în greutate 1kg pe săptămână

Se consideră că intervin factori genetici, de mediu și sociali. Factorii de risc: vârsta — reprezintă cel mai mare factor de risc pentru boala Alzheimer, mai ales după 65 ani.

Rata de demență se dublează cu fiecare decadă după 60 ani. Formele precoce, la 30 - 35 ani, apar la cei cu forme genetice; factorii genetici — riscul de a dezvolta boala Alzheimer slimming corp azerbaycan mai mare dacă există în familie o rudă de gradul I cu aceasta boală.

  1. Boala Huntington - Neurologie si Tulburari Metabolice - Boli rare și simptome - AOP Orphan
  2. Tipurile de demenţe care progresează şi nu sunt reversibile Boala Alzheimer Este cea mai frecventă cauză de demenţă.
  3. Boala Alzheimer | CENTROKINETIC

Până în prezent s-au identificat mutații genetice ale genelor APP de pe cromozomul 21, presenilina 1 crs 14presenilina 2 crs 1 ; sindromul Down — semnele și simptomele de boala Alzheimer apar cu 10 - 20 ani mai devreme la pacienții cu această afecțiune decât la populația generală; sexul — femeile sunt predispuse mai mult decât bărbații de a dezvolta boala longevitate mai mare ; tulburarea cognitivă ușoară Mild Cognitive Impairment — MCI — acești pacienți au tulburări de memorie sau alte simptome de declin, dar nu atât de severe pentru a fi încadrate în demență.

Au risc mai crescut, dar nu cert pentru a dezvolta boala.

Care este diferenţa dintre demenţa clasică şi cea mixtă?

Modificarea stilului de viață și strategii care compensează pierderea memoriei pot întârzia sau preveni progresia spre demență; pierdere gravă în greutate la pacienții cu demență cranio-cerebrale — persoanele care au suferit un traumatism cranio-cerebral sever au risc mai mare de a dezvolta boala; stilul de viață — unele evidente arată că factorii de risc cardio-vascular cresc șansa de a dezvolta boala sedentarism, obezitate, fumatul — inclusiv cel pasiv, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia, diabetul zaharat tip 2 dezechilibrat, dieta săracă în fructe și legume.

Acești factori de risc sunt asociați și cu demența vasculară tip de demență cauzată de afectarea vaselor sangvine cerebrale ; nivelul educațional — studiile au arătat ca nivelul educațional scăzut studii subliceale pare a fi un factor de risc pentru boala Alzheimer, pe când implicarea de lungă durată în activități sociale și intelectuale reduc acest risc.

Share on Facebook Share on Twitter Share on Linkedin Share on Pinterest Imbatranirea populatiei Progresele din domeniul serviciilor de sanatate facute in ultimul deceniu au dus,printre altele, la cresterea sperantei de viata in randul populatiei. Acest lucru a contribuit, de asemenea, la o creştere a numărului de persoane cu boli netransmisibile, dependente de varsta, printre caresi tulburarile mentale.

Care sunt complicațiile bolii? Pierderea memoriei și limbajului, afectarea judecății și a celorlalte funcții cognitive pot complica tratamentul pentru alte afecțiuni de exemplu, o persoana cu boala Alzheimer este incapabilă de a comunica o durere, alte simptome, de a urma un tratament, de a identifica efecte adverse ale unei medicații.

Boala Alzheimer – cea mai frecventă formă a demenței | Arcadia Spitale si Centre Medicale

Cu progresia bolii, în stadiile tardive, modificările cerebrale afectează și alte funcții, cum ar fi: deglutiția, controlul sfincterian, mersul. Pacienții sunt foarte vulnerabili și la alte probleme medicale: aspirația alimente sau lichidepneumonii sau alte infecții, căderi, fracturi, malnutriție și deshidratare, escare de decubit leziuni profunde ale țesuturilor, determinate de irigarea lor insuficientă.

Cum se stabilește diagnosticul? Singurul diagnostic de certitudine al bolii Alzheimer îl reprezintă examenul anatomo-patologic post mortem al creierului. În esența, diagnosticul este unul de excludere, după ce au fost eliminate alte cauze posibile. Este indicat, în timpul examinării, să fie prezent și un membru al familiei sau o persoană apropiată care să poată furniza detalii asupra comportamentului de zi cu zi al pacientului, memoriei acestuia și asupra modificărilor de personalitate.

cum să mănânci bine să piardă în greutate extrage de bilă de ox

Testele de laborator sunt obligatorii pentru excluderea altor afecțiuni care pot determina tulburări de memorie și confuzie VSH, hemoleucograma, glicemie, funcție tiroidiană, electroliți, funcție hepatică și renală. În anumite cazuri se pot solicita și alte analize medicale: vitamina B12, acid folic, serologie pentru sifilis, HIV, Borrelia, teste imunologice sau toxicologice.

  • Care este prognosticul pentru demență La bătrânețe, mulți oameni se confruntă cu tulburări de gândire, memorie, inteligență și vorbire, provocate de schimbări în schimbul molecular între celulele din cortexul cerebral, cauzate de diverse motive.
  • Pierde greutatea fără a pierde mintea

Testele neuropsihologice — în cazul suspiciunii unei demențe se recomandă un interogatoriu standardizat: MMSE Mini Mental State Examination care constă într-o serie de întrebări simple prin care se cercetează memoria, gândirea abstractă, capacitatea de denumire a obiectelor, orientarea vizuo-spațială și alte funcții cognitive.

Pacienții cu boala Alzheimer întâmpină dificultăți imense în realizarea acestui test, chiar într-o fază incipientă.

Demența: totul despre cauze, simptome, tratament

Imagistica cerebrală are rolul de a exclude alte boli degenerative, tumori cerebrale, leziuni vasculare sau posttraumatice, hidrocefalie. La pacienții cu boala Alzheimer, CT-ul cerebral arată atrofie cerebrală; examinarea RMN crește specificitatea măsoară gradul de atrofie cerebrală și poate evidenția atrofia de hipocamp — semn imagistic precoce în boala Alzheimer. Care este tratamentul? La ora actuală nu există tratament care să permită vindecarea bolii sau să modifice evoluția acesteia.

Multiple tratamente de ultimă generație sunt în prezent testate în mai multe studii clinice. În schimb, privitul pasiv la emisiuni televizate ar avea efect nociv. Se recomandă activitate fizică suficientă, alimentație echilibrată — fructe și legume bogate în vitamina C, acizi grași nesaturați — renunțarea la fumat, controlul riguros al factorilor de risc cardio-vascular. Tratamentul farmacologic este simptomatic: inhibitorii de acetilcolinesterază — donepezil, rivastigmina, galantamina, în demențe ușoare-moderate; antiglutamatergice — memantina, în forme moderat-severe.

Aceste medicamente ameliorează tulburările cognitive și psiho-comportamentale.

Boala Alzheimer – cea mai frecventă formă a demenței

Tratamentul farmacologic al tulburărilor psihice trebuie făcut în urma unei analize individuale, privind beneficiile și riscurile anxiolitice, antipsihotice, benzodiazepine, inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei, hipnotice. Alte terapii anti demențiale: hidrolizatul de proteină din creier de porcină — mai multe studii au demonstrat eficiența în boala Alzheimer ușoară și moderată prin ameliorarea tulburării cognitive, după 6 luni de administrare; extractul standardizat de Ginkgo Biloba și nu alte suplimente alimentare este eficient în ameliorarea simptomelor cognitive în forma ușoară și moderată.

În combinație cu terapia medicamentoasă, persoanele afectate de demență ar trebui să beneficieze de servicii medicale integrate, care să le asigure: îngrijirea primară, la domiciliu, servicii speciale de zi, îngrijire specializată în cămin spital, în secții de îngrijiri paliative, îngrijire de recuperare, terapii psihologice.

Din păcate, în România, există puține instituții ca număr și, în special, ca dotare tehnică și cu personal calificat care să preia această sarcină socială în condiții optime.